Se afișează postările cu eticheta vitamine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vitamine. Afișați toate postările

Paducelul salveaza inima

Paducelul, foarte cunoscut la noi in toate judetele tarii, din zona de campie pana in cea de deal si de munte, se origineaza in regiunea temperata din estul si centrul Europei, fiind insa intalnit si in Asia de Sud-Vest pana in Afganistan, dar si pe continentul american sau in nordul Africii.
Numele provine de la latinescul, Peducellus, fiind cunoscut insa si sub numele de gherghin, gherghinar, merisor tepos, funigel sau furnicel. Grecii l-au numit Crataegus Oxyacantha, pentru forta si rezistenta lui, dar denumirea actuala pentru gherghinul comun este Crataegus monogyna, iar o specie adusa din China, gherghinul chinezesc, poarta numele Crataegus pinnatifida.
Calitatile deosebite ale paducelului au fost apreciate deja din preistorie, cantitati importante de seminte de paducel fiind descoperite in locuinte din epoca pietrei. Apoi Dioscoride avea sa scrie, acum doua mii de ani, despre proprietatile lui medicale. Dar paducelul reprezenta mai mult decat un medicament. El era considerat un simbol al rodniciei si al sperantei.
Romanii credeau ca paducelul poate proteja impotriva spiritelor malefice, motiv pentru care asezau ramuri de paducel in leaganul sugarilor, iar grecii il considerau un simbol al sperantei, fericirii si iubirii si obisnuiau sa foloseasca ramuri inflorite ca ornament la nunti. Proprietati exceptionale de intarire a legaturilor de iubire si de refacere a inimilor zdrobite din dragoste le acordau fructelor rosii de paducel si tracii, celtii si galii. De altfel, celtii aveau adevarate ritualuri menite sa asigure un suflet viu si o iubire de o viata perechilor de tineri impodobiti cu o cununa de paducel. Un alt ritual era menit sa-i vindece pe cei raniti din dragoste. Acestia trebuiau sa petreaca intr-un fel de transa un asfintit de soare sub un paducel pentru ca odata cu aparitia stelelor sa fie din nou liberi, eliberati de suferinte de spiritul acestui copac sacru. O veche legenda povesteste ca o radacina de paducel ar fi fost gasita de un credincios in legendara insula Avalon pe care ar fi sadit-o apoi intr-un loc in care a construit ulterior o biserica, aparand ulterior obiceiul de a pune crengi de paducel deasupra usii, pentru a impiedica energiile negative sa intre in casa. Iar in folclorul balcanic apare si ideea ca doar lemnul de paducel este potrivit pentru tepusele contra vampirilor.
Exista si o legenda care spune ca paducelul a inceput sa infloreasca in fiecare primavara cu minunatele lui flori albe dupa ce Fecioara Maria a pus la uscat pe o tufa de paducel scutecele pruncului Iisus. Se mai spune ca paducelul a crescut din toiagul Sfantului Iosif.
Paducelul este un arbust din familia Rosaceae cu flori albe si fructe rosii cu un miros caracteristic si un gust amarui. In scop terapeutic sunt utilizate atat frunzele si florile, cat si fructele, datorita continutului bogat in tanini si in substante de natura flavonica si proantocianide, colina, acetilcolina, trimetilena, acid crataegic, acid clorogenic, acid cofeic, acid citric, acid tartric, adenina, guanina, derivati purinici, acizi triterpenici, hiperozidul, amine, trimetilamina, amilamina, ulei volatil ce contine aldehida anistica de natura catehica, pectine, substante minerale, vitamine precum B1 si C etc.
Efectele terapeutice de exceptie il recomanda atat in cazul anginei pectorale, miocarditei, hipertensiunii arteriale si tahicardiei, cat si in tulburari neurovegetative.

Semintele de floarea soarelui sunt o sursa buna de magneziu

Dacă seminţele de floarea-soarelui nu sunt pe lista obişnuită de cumpărături, ar fi bine să le faceţi un loc acolo. Căutaţi-le în magazinele cu produse naturiste pe cele crude şi consumaţi-le cu încredere în loc de migdale sau caju.
Sunt mult mai ieftine, dar au numeroase proprietăţi benefice: conţin grăsimi sănătoase, fibre şi proteine, vitamine şi minerale.
Aceste seminţe sunt bogate în vitaminele E, B1, B6, acid folic, în minerale, precum magneziu, seleniu, mangan, cupru, fosfor, în tryptofan şi fitosteroli (ajută la reducerea nivelului de colesterol în sange).
Pe scurt reprezintă o adevărată sursă de sănătate şi un excelent energizant.

Seminţele de floarea soarelui şi fisticul au aproximativ 270-289 mg fitosteroli la 100 g.

Fitosterolii sunt compuşi existenţi în plante, care au o structură chimică foarte asemănătoare cu a colesterolului, iar atunci când sunt prezenţi în dietă în cantităţi suficiente, se consideră că ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge, la îmbunătăţirea răspunsului sistemului imunitar şi scăderea riscului de a face anumite tipuri de cancer.
Efectele benefice ale fitosterolilor sunt atât de importante încât au fost extraşi din soia, porumb, ulei de pin şi adăugaţi în alimentele procesate, cum ar fi în substituienţi ai untului, care au fost apoi  considerate alimente ce ajută la reducerea nivelului de colesterol.
Dar de ce se te mulţumeşti cu o imitaţie atunci când natura îţi pune la dispoziţie nuci si seminţe ce constituie o sursă bogată în mod natural de fitosteroli şi de fibre, minerale şi grăsimi sănătoase în acelaşi timp?

35 gr de seminţe de floarea soarelui conţin: 61% din DZR (doza zilnică recomandată) de vitamina E, 34% din DZR de vitamina B1, 31% din DZR de cupru, 28% din DZR  de magneziu, 26% din DZR de seleniu, 23% din DZR de fosfor, aducând un aport de 204 calorii.

Seminţele de floarea soarelui sunt o sursă bună de magneziu. Numeroase studii au demonstrat că magneziul ajută la reducerea intensităţii astmului, la diminuarea tensiunii arteriale mari, prevenirea migrenelor, precum şi la reducerea riscului de atac de cord şi accident vascular cerebral.
Seleniul a fost demonstrat că induce repararea şi sinteza ADN-ului în celulele deteriorate, inhibă proliferarea celulelor canceroase, şi induce apoptoza lor (moartea celulara programată).
Aceste seminţe conţin peste 40% proteine, care se apropie ca valoare nutritivă de cele de origine animală.

Le putem consuma şi în stare crudă pentru a profita la maxim de calităţile lor nutritive. Dacă le puneţi puţin la cuptor, vor da o savoare deosebită salatelor, omletelor şi preparatelor din legume.

Nuci si seminte inmuiate in apa

Semintele si nucile crude sunt surse extraordinare de grasimi bune, care ne ajuta sa ne mentinem inima si creierul sanatoase. Ele contin acizi grasi esentiali, vitaminele A, B, C si E, magneziu, calciu, zinc, fier, potasiu, proteine de buna calitate, fibre, etc.

Problema este ca daca le consumam ca atare, nu beneficiem din plin de acesti nutrienti. Cand sunt uscate, in nuci si seminte exista cantitati destul de mari de inhibitori de enzime, niste compusi care le asigura nutrientii necesari in perioada de crestere si impiedica germinarea. Iata de ce este esential sa consumam nucile si semintele dupa ce le-am inmuiat:

Sunt mai usor de digerat
Pe noi insa acesti inhibitori nu ne ajuta, ba din contra. Inhibitorii de enzime sunt niste molecule care se "ataseaza" de enzimele din corp si le incetinesc activitatea. Cum enzimele au un rol esential in procesul de digestie, o proasta functionare a acestora, poate crea si probleme digestive. In aceeasi masura, inmuierea nucilor si semintelor in apa le face mai usor de digerat, iar nutrientii vor fi mai usor absorbiti.

Producem mai multe enzime si vitamine
Hidratarea nucilor si semintelor neutralizeaza inhibitorii de enzime, ba mai mult ajuta si la producerea de noi enzime, care la randul lor stimuleaza "fabricarea" de mai multe vitamine, in special a celor care fac parte din complexul B-urilor.

Indepartam acidul fitic care impiedica absorbtia unor minerale
Prin inmuierea in apa a nucilor si semintelor indepartam si acidul fitic (considerat a fi un anti-nutrient). Desi se regaseste in cantitati mai mari in cereale si mai mici in nuci si seminte, acidul fitic poate interactiona cu mineralele din tractul intestinal (calciu, magneziu, fier, cupru si, mai ales, zinc) si le poate impiedica absorbtia. Acesta este si motivul pentru care o dieta bogata in cereale cu bob intreg, nefermentate, poate conduce catre deficiente nutritionale.

Au un gust mai bun
Un alt motiv bun pentru a scufunda in apa nucile si semintele este ca isi imbunatatesc considerabil gustul (vor avea un gust mai untos), poate si pentru ca dupa cateva ore bune de stat in apa taninele, reziduurile si praful care se regaseste mai ales in coaja sunt indepartate (vei observa ca apa in care stau nucile si semintele se va inchide la culoare).

Hidratarea trebuie urmata de uscare
Timpul in care trebuie sa tii nucile si semintele in apa, variaza de la 2-3 ore la 12-24 de ore. Daca vrei sa le consumi, dupa ce le-ai hidratat, usuca-le in deshidrator sau in cuptor, imediat dupa ce le-ai scos din apa. Asa previi mucegaiul.

Insa, poti pastra nucile si semintele in vasul in care le scufunzi (este important sa nu folosesti un vas de plastic pentru ca substantele din acesta pot interfera cu apa si apoi cu alimentele) si la frigider. Apa ar trebui insa schimbata constant ca sa nu existe riscul formarii mucegaiului. In apa in care hidratezi nucile si semintele poti adauga si un praf de sare; aceasta este benefica deoarece activeaza enzimele.

Durata de hidratare pentru cateva tipuri de nuci si seminte
1. Nuci obisnuite, nuci pecan, alune, muguri de pin: 8 ore (pot fi lasate peste noapte), in apa sarata (1 lingurita de sare, depinde si de cantitatea de nuci si seminte) si deshidratate 12-24 de ore pana cand devin uscate si crocante

2. Migdale: lasate peste noapte in apa sarata, deshidratate 12-24 de ore. In cazul in care nu sunt bine uscate, migdalele se rancezesc repede.

3. Nuci caju: 3-6 ore in apa sarata, deshidratate 12-15 ore

4. Seminte de dovleac si seminte de floarea soarelui: 8 ore in apa sarata, deshidratate 12-24 ore, respective 12 ore pentru cele de floarea-soarelui.

Sucul de morcovi stimuleaza pofta de mancare

Sucul de morcovi stimuleaza pofta de mancare, contribuie la cicatrizarea formatiunilor ulceroase gastro-intestinale, dizolva formatiunile canceroase si are un aport important in mentinerea structurii dintilor.

Sucul de morcovi contine vitamina A (utila in tratarea afectiunilor oculare, ale celor respiratorii si infectioase).
Sucul de morcovi constituie cea mai importanta sursa de vitamina A si in special de provitamina A (binecunoscutul caroten, cu efecte benefice pentru vedere si piele), pe langa o serie de alte vitamine: B, C, D, E, G, K. Sucul ofera un bogat continut de zaharuri (levuloza si dextroza), cat si de saruri minerale (brom, calciu, cupru, fosfor, magneziu, mangan, potasiu, sulf, etc.), asparagina si daucarina.

Calitati terapeutice

- Stimuleaza apetitul, avand, in plus, un rol important in procesul de digestie

- Contribuie la cresterea numarului de globule rosii si la procentajul hemoglobinei

- Reintinereste celulele

- Stimuleaza functiile hepatice

- Este un factor important ce se opune gastritelor si ulcerelor gastroduodenale



- Este tonic, remineralizant – Ajuta la prevenirea anemiei

- Intareste imunitatea

- Este un important factor de crestere la copii

-Are rol de reglementator intestinal, antiputrid si cicatrizant gastric si depurative

- Este cunoscut ca intineritor tisular si cutanat si ca un cicatrizant al ranilor

Papaya si quinoa mentine functionarea sistemului cardiovascular

America Latina este recunoscuta pentru alimentele specifice foarte bogate in vitamine si substante minerale. Dintre acestea, papaya si quinoa sunt sunt doua alimente complementare pe care nutritionistii le recomanda.

In primul rand, quinoa este un tip de cereala consumata mai ales datorita nivelului bogat de proteine, aceasta avand, potrivit specialistilor, de doua ori mai multe proteine fata de orez.  

De asemenea, quinoa este foarte bogata in fibre care ajuta la mentinerea unei bune functionari a sistemului cardiovascular, reducerea riscului unor tipuri de cancer si pentru sistem.

Quinoa contine cantitati semnificative de magneziu, fier, calciu, potasiu si cupru.   

De partea cealalta, papaya sau „fructul ingerilor” este bogat in vitamine, cele mai mari concentratii fiind cele de vitamina C, magneziul, potasiul, fierul, calciu si betacaroten.

Fructul orginar din America Centrala a devenit cunoscut in momentul in care a fost prezentat drept o buna solutie pentru mentinerea frumusetii si tineretii. Totusi, beneficiile acestuia nu se opresc aici.    

Dietele de slabire ar trebui sa contina acest fruct, iar persoanele cu probleme digestive pot apela, de asemenea, la proprietatile curative ale fructului de papaya. In plus, acest fruct poate fi folosit si pentru aplicare pe rani pentru cicatrizarea mai rapida sau pentru vindecarile postoperatorii.

Antioxidantii gasiti in morcovi previn cancerul

Morcovii contin o cantitate mare de beta-caroten iar in organism aceasta este transformata in vitamina A . Aceasta vitamina este esentiala pentru sanatatea ochilor. Ea previne bolile de ochi precum cataracta si degenerescenta maculara.

Pezenta vitaminei A ajuta pielea sa scape de celulele deteriorate si sa creeze altele noi. De asemenea, protejeaza pielea de razele UV nocive,  previne ridurile si acneea.

Sanatatea inimii - In urma unui studiu s-a constatat ca riscul bolilor de inima a fost redus cu 32% la persoanele care au consumat doar 25 gr. de morcovi pe zi.

Morcovii au putine calorii, ceea ce inseamna ca iti poti umple stomacul fara ca sa te ingrasi. Mai mult, morcovii ajuta la imbunatatirea metabolismului, deoarece contin acid nicotinic. Acesta ajuta la arderea grasimilor din organism.

Previne cancerul - Antioxidantii gasiti in morcovi previn cancerul. Studiile demonstreaza ca morcovii pot preveni 3 tipuri de cancer: mamar, pulmonar si de colon. Morcovul este unica leguma care contine falcarinol, un pesticid natural care protejeaza organismul de ciuperci si care ne protejeaza pe noi de celulele canceroase.

Imbunatateste digestia - Morcovii contin o cantitate foarte mare de fibre, necesara pentru functionarea corecta a sistemului digestiv.

Siropul de zmeura face minuni pentru ficat

Tratamentele fitoterapeutice cu frunze de zmeura

Din experientele anterioare rezulta ca in prevenirea si combaterea multor afectiuni se folosesc atat fructele, cat si frunzele, mugurii si mladitele tinere ale tufelor. Analizele de laborator au scos in evidenta prezenta glucidelor solubile, in special levuloza, care dau dulceata fructelor. Natura glucidelor permite folosirea fructelor, fara rezerve, si de catre persoanele diabetice, cu glicemie ridicata.

Armonizarea gustului se realizeaza prin continutul in acizi organici (1,2-2,3 %), intre care predomina acidul citric, malic, lactic si glicolic. Acesti acizi sunt conservati in organism, nu modifica alcalinitatea sangelui si au putere bactericida pronuntata, distrugand microorganismele (bacterii, ciuperci, mucegaiuri). De asemenea, aciditatea totala a fructelor prezinta proprietati aperitive, stimuland secretia salivei, a sucurilor gastrice si intestinale.


Specificitatea culorii si a aromei este data de continutul in antociani, flavonoide, pectine, taninuri galice si elagice si uleiuri eterice. Materiile colorante, in principal cianina foarte complexa (C27H31O16), se gasesc atat in sucul celular al pielitei, cat si in pulpa fructelor, coloratia fiind intensificata de aciditate si diminuata in prezenta oxigenului din aer si a solutiei de bioxid de sulf folosit pentru conservare.

Valoarea nutritiva si terapeutica a fructelor creste in mod semnificativ prin ansamblul vitaminic foarte complex in care predomina vitamina C (20-50 mg%), B1, B2, D, P, PP si beta-caroten. Pentru pastrarea continutului vitaminic trebuie sa se tina seama de posibilitatea degradarii rapide prin fierbere la temperaturi mai mari de 40 grade C, in procesul de oxidare la aer si la contactul cu vasele de cupru utilizate adesea la transportul, prelucrarea si depozitarea fructelor.


Continutul ridicat de saruri minerale, usor asimilabile (K, Ca, P, Mg, Mn, Fe, Zn, Cu), reprezinta sursa naturala a componentelor primare, necesare sintezei de principii active cu actiuni terapeutice.


Siropul de zmeura, “un bun prieten al ficatului”

Fructele proaspete sau transformate in sirop se folosesc in terapia medicala ca remedii exceptionale in boli ale tubului digestiv (stimularea digestiei, diaree rebela, dizenterie, arsuri gastrice, gastrite hiperacide, ulcere gastro-duodenale, enterocolite, pancreas), in afectiunile pulmonare (tuse, bronsita, sensibilitate la raceala, raguseala, tuberculoza si febrifug in gripe). Indulcit cu miere de albine, siropul are efecte uimitoare in dureri de cap, refacerea coardelor vocale si inflamatii bucale, scrie Ziarul Lumina. La copii se recomanda in bronsita cronica si amigdalite recidivante.


Siropul este si un bun prieten al ficatului, si un excelent mijloc de tratament al bolilor cardiace cu dureri, in tulburari de tranzit, constipatie, afectiuni oculare (conjunctivita), astenie, reumatism, guta si boli de piele (eczeme, pustule, rani, eruptii tegumentare). In vindecarea ranilor intervine prin prezenta antocianinelor, cu rol de inhibare a enzimelor implicate in reactiile inflamatorii ale organismului.

Gutuile au rolul de a imbunatati digestia

Parfumate, cu un gust special dulce-acrisor, gutuile se numara printre cele mai iubite fructe ale toamnei. Dincolo de faptul ca le poti folosi in deserturi delicioase, gemuri sau peltea, gutuile se remarca si prin principiile active ce actioneaza eficient asupra bolilor hepatice, digestive si respiratorii.
Iata doar o parte dintre beneficiile aduse de consumul de gutui.
1. – trateaza insuficienta pancreatica, daca se consuma sub forma de suc proaspat (se recomanda cate o jumatate de pahar de suc proaspat de gutuie, de trei ori pe zi)
2. – samburii de gutuie, care contin mucilagii sunt foarte eficienti in tratarea tusei, bronsitei si raguselii (se pregateste un ceai din samburi)
3. – gutuile coapte au rolul de a imbunatati digestia
4. – pentru a combate colita de fermentatie se recomanda un tratament preparat din jumatate de kilogram de gutuie si miere
5. – o jumatate de gutuie mancata pe stomacul gol este suficienta pentru a inlatura senzatia de greata

Cele mai sanatoase legume de consumat toamna

Care sunt cele mai sanatoase legume de consumat toamna?
Dovleacul
Indiferent cum privesti, pe primul loc in top cele mai bune legume de toamna este dovleacul. Face parte din familia dovleceilor, este rezistent la frig si se pastreaza perfect proaspat pana la finele lui februarie. Dulce la gust dovleacul este o leguma delicioasa, care poate sa fie prajita, coapta sau fiarta, care poate fi mancata simpla sau adaugata ca baza in preparate complicate. Este plin de fibre, este bogat in vitaminele A si C, are beta-caroten si magneziu din belsug. Este ideal in alimentatia copiilor si ideal in cadrul unei alimentatii sanatoase toamna.
Sfecla rosie
Se afla pe un binemeritat loc doi in top cele mai bune legume de toamna. Sfecla este cea mai buna sursa naturala de acid folic, dar si o importanta sursa de fibre solubile si antioxidanti. Exceptional pentru stimularea sistemului imunitar este sucul de sfecla combinat, sau nu, cu suc de portocala. Fiarta sau coapta sfecla isi pastreaza 80% din proprietatile naturale, astfel ca nu are voie sa lipseasca din camara in aceasta toamna. Nu trebuie sa ratati borsul rusesc care se face cu sfecla rosie, o delicatesa care o sa aduca buna dispozitie si sanatate in familie.
Telina
A prins locul trei in topul celor mai bune legume de toamna, doar pentru ca, intr-un top nu pot exista doua locuri intai. Telina este una din legumele pe care o avem la dispoztie tot anul, dar toamna si iarna descoperim cu adevarat toate calitatile pe care aceasta le-a primit de la mama-natura. Telina are origini mediteraneene si a fost cultivata in Europa din anii 100. Telina este o leguma populara care nu trebuie sa lipseasca din dieta indiferent daca este vorba despre o dieta sanatoasa sau una care urmareste scaderea in greutate. Nu exista mancare in care telina sa nu poate fi adaugata, este perfecta coapta, este delicioasa sub forma de supa crema, merge perfect in tocanite, iar frunzele verzi au o aroma inconfundabila care face din orice mancare un regal. Nu in ultimul rand telina este perfecta cruda in salate si este o sursa minunata de vitamine si minerale.
Ciupercile salbatice
Au fost create pentru a ne aduce bucurie si gust. Le ai la dispozitie toata toamna, si chiar mai mult decat atat, pana spre Craciun si chiar dupa daca le cauti in marile magazine. Cea mai buna varianta este sa le cauti in pietele locale, provenite din crescatoriile de ciuperci.
Ciupercile salbatice sunt o sursa buna de proteine, fiind ideale in dieta vegetariana, dar si o sursa pretioasa de minerale esentiale, cum ar fi seleniu, cupru, potasiu si fier. Ciuperci salbatice se pot prepara in fel si chip. Ideal este borsul de ciuperci si tocanita, unde acesta isi pun in valoare gustul si inconfundabila aroma. Nu trebuie uitat nici risotto, si nici varianta prepararii lor la cuptor. Cu toate acestea nimic nu este mai bun ca o palarie de ciuperca simpla prajita in unt, alaturi de paine prajita!
Toate aceste legume sunt in piata, la dipozitia ta de la finele lui septembrie, pana la primavara. Ciupercile le gasesti toata iarna in marile magazine, sau in piata, uscate. Nu le ocoli! Adauga pe lista: morcovii, ceapa rosie, pastarnacul si muraturile. Vor completa o dieta de toamna-iarna si vor sustine necesarul de minerale si vitamine.
Un stil de viata sanatos inseamna sa consumi fructe si legume de sezon. Aceasta face util un top al fructelor de toamna, toate excelente surse de minerale si vitamine esentiale.

Castanele intaresc imunitatea

Iată care sunt beneficiile pentru sănătate ale castanelor comestibile!

Roadele toamnei au început să-şi facă apariţia pe tarabele din pieţe - dovlecii coloraţi, prunele aromate, strugurii parfumaţi, dar şi castanele comestibile... Dacă nu ai mâncat niciodată până acum castane, îţi putem spune că au o consistenţă uşor cremoasă şi se aseamănă puţin la gust cu alunele de pădure. Trebuie să le încerci măcar o dată, fie şi pentru faptul că au o mulţime de beneficii pentru sănătate.
Conţin multe vitamine şi minerale care îţi întăresc imunitatea

Vitamina B, vitamina C, calciu, magneziu, fier - toate se regăsesc în aromatele castane. Consumându-le des în acest sezon, te asiguri încă o dată că îţi întăreşti imunitatea pentru anotimpul rece care urmează.

Îţi dau energie

Consumându-le sub formă de piure, într-un amestec cu miere, castanele pot fi o sursă incredibilă de energie, pentru întreaga zi. Plus că rezultatul este şi delicios!
Te pot ajuta în lupta împotriva acneei

Deoarece conţin o cantitate destul de mare de zinc, castanele te pot ajuta în lupta împotriva acneei. Fă un piure de castane şi aplică-l pe faţa curată. Lasă-l să acţioneze 20 de minute şi apoi curăţă-te cu apă călduţă.
Scad riscul de infarct

Bogate în potasiu, castanele protejează arterele şi inima, fiind de mare ajutor în bolile cardiovasculare, în general. Consumă-le şi tu, pentru că sunt delicioase!
Te pot ajuta la slăbit

Pentru că nu conţin grăsimi, castanele sunt o sursă sănătoasă de fibre şi te pot ajuta în procesul de slăbire.

Care sunt cele mai sanatoase fructe ale toamnei

Iata topul celor mai bune fructe de toamna, toate excelente surse de minerale si vitamine esentiale:
Struguri
Cap de lista in topul fructelor de toamna sunt strugurii. Avand doar 66 de calorii, in 100 de grame, strugurii sunt o sursa echilibrata de carbohidrati care furnizeaza energie.
Strugurii contin flavonoide, polifenoli si antioxidanti puternici. Sunt bogati in potasiu si au efect diuretic. Strugurii au foarte mult magneziu ceea ce le confera un efect tonic si statutul de adjuvant pretios impotriva crampelor musculare.
Mere
Merele nu pot sa lipseasca din lista cu cele mai bune fructe de toamna. Merele nu trebuie sa lipseasca din dieta. Un mar contine 30% din doza necesara de fibre vegetale si sunt un aliat in dieta prin suprimarea senzatiei de foame. Ideale pentru gustari, sunt pline de vitamine din grupul B, care intretin celula nervoasa, sunt bogate in vitamina C si antioxidanti puternici.
Prune
Bogate in zaharuri si fibre, in proportii foarte echilibrate (12 grame de zaharuri si 2,3 grame de fibre in 100 de grame de fructe), prunele au un puternic efect laxativ, sunt ideale in dieta copiilor si a sportivilor pentru mineralele si vitaminele pe care le contin, in special vitamina A si potasiu care intervin eficient in echilibrarea electrolitca si eliminarea toxinelor.
Nuci si alune
Bogatia de acizi grasi esentiali pe care le contin dovedesc echilibrul naturii si pun aceste fructe uleioase in top cele mai bune fructe de toamna. Bogate in acizi grasi omega 3, in acizi grasi mono-saturati, nucile si alunele sunt un suport pentru buna functionare a inimii si a sistemului cardiovascular. Patru nuci pe zi sau o mana de alune sunt echivalentul unei pilule cu omega 3 si un tonic pentru inima.
Smochine
Sunt o excelenta sursa de antioxidanti anuntata chiar de culoare violet a acestor fructe de toamna. Antioxidantii din smochine fac parte din categoria celor foarte puternici care au capacitatea de a proteja celulele de efectele negative ale radicalilor liberi. Smochinele sunt o minunata sursa de calciu utila in dieta vegetarienilor sau a celor care nu agreaza lapte si derivatele din lapte.
Castane
Sunt foarte bogate in glucide, dar au si multe minerale si vitamine. In plus sunt o sursa pretioasa de mangan si cupru, utile pentru sistemul nervos si nu foarte usor de procurat din alimentatie, scrie Doctissimo.

Antibioticele naturale pe care la gasim in camara

Te-ai fi gândit că ai în bucătărie o serie de alimente care funcţionează precum antibioticele naturale?

Trăind într-un mediu poluat ne expunem unor serioase probleme ce ne pot afecta sănătatea. În jurul nostru există o sumedenie de microbi şi agenţi bacterieni de care, uneori, este bine să ne ferim. Problema devine mai interesantă cu atât mai mult cu cât nu mai trebuie să te repezi la cutia cu medicamente, ci doar să cauţi prin cămară comorile naturii.

10. Usturoiul

De ani de zile, usturoiul a ocupat primul loc în topul agenţilor curativi. Usturoiul are un efect miraculos asupra problemelor respiratorii, răcelii, temperaturii, ect. Are proprietăţi terapeutice ce fac foarte bine organismului.
În Primul Război Mondial se făceau cataplasme cu usturoi ce preveneau infectarea rănilor. În aceeaşi perioadă, usturoiul era folosit împotriva timusului şi sepsisului (septicemiei). În anii ce au urmat, oamenii au observat beneficiile usturoiului şi în cazurile de atac de cord, hipertensiune, anumite forme de cancer, probleme cardiace, tromboza, tromboflebita, diabet, infecţii ale pielii şi multe altele.
Alicina din usturoi este o substanţă antimicrobiană ce acţionează ca un antibiotic natural. Această substanţă este eliberată atunci când usturoiul este zdrobit. Nicio altă plantă medicinală nu a atins multiplele beneficii precum usturoiul.
9. Ceapa
Şi ceapa face parte din aceeaşi familie ca usturoiul, îmbrăţişează proprietăţi medicinale, fiind bogată în flavonoide. Ceapa are calităţi diuretice şi antiinflamatorii, precum şi antioxidanţi puternici care ajută sănătăţii sistemului circulator, este duşman al diabetului, colecterolului ridicat, problemelor cardiace şi menţine buna funcţionare a tractului digestiv. Îşi face bine datoria şi împotriva răcelii şi tusei, şi este un bun dezinfectant dacă te-a înţepat vreo insectă sau un animal.
8. Ghimbirul

De peste două mii de ani, ghimbirul a fost unul dintre principalele ingrediente folosite în medicina alternativă. Asta pentru că constituenţii excepţionali din ghimbir - shogaol, zingeron şi gingerol, ăşi fac treaba ca agenţi antiinflamatori şi antibacterieni. Constituenţii au abilitatea de a ne ajuta la eliminarea mucusului, prevenind astfel problemele gastrointestinale sau respiratorii. Consumul regulat de ghimbir ajută la eliminarea stărilor de oboseală, ajută circulaţiei, stabilizează nivelul de zahăr din sânge, ajută sistemului imunitar, comabte cancerul, acţionează ca analgezic, etc.
7. Turmenic
Turmenicul, condimentul auriu, prin prezenţa curcuminei - ingredientul său forte, are efecte puternice ca antibiotic şi antiseptic. Substanţele antiinflamatorii protejeajă organismul de invazia unor bacterii specifice. Este bun împotriva tăieturilor, rănilor grave, lepră, psoriazis, eczeme, scabie, cancer, este bun pentru ficat, inimă, tractul digestiv. Turmenicul previne şi dezvoltarea tumorilor.
6. Vitamina C
Doze mari de vitamina C au abilitatea naturală de a vindeca infirmităţile rezistente la antibiotice. În fiecare an, mii de americani mor din cauza microbilor rezistenţi la antibiotice. Cifrele sunt în creştere. Fructele şi legumele vin cu acea porţie de vitamina C necesară organismului. Un nutrient solubil în apă, vitamina C are multiple roluri în organism. Ea atacă şi distruge microorganismele don corp inclusiv HIV, ajută sistemului imunitar, producerea de celule albe, repară celulele pielii distruse. Vitamina C este un remediu şi împotriva muşcăturilor de şarpe, difteriei, poliomielitei.
5. Mierea
Mierea a fost folosită dintotdeauna ca un antibiotic natural în tratarea diverselor afecţiuni sau boli. Datorită proprietăţilor antivirale, antiseptice, antiinflamatoare, enzimelor antibacteriene, mierea previne multiplicarea şi dezvoltarea anumitor bacterii. Potrivit unor cercetări recente, albinele includ un factor proteic cunoscut sub numele de defensin-1 în miere.
Specialiştii spun că iau în considerare posibilitatea de a include defensin-1 în medicamentele viitoare ce vor fi folosite în lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice.
4. Ceaiul verde
Bogat în EGCG (epigallocatechin gallate), ceaiul verde este un alt antibiotic natural ce oferă numeroase beneficii favorabile organismului. Epigallocatechinele gallate (EGCG) ajută la moderarea pierderilor de energie pe parcusul unei zile.
Cercetători de la Universitatea Northwestern spun că polifenolii din ceaiul verde dizolvaţi în apă cu puţină sare pot produce elemente antiobiotice non-toxice. Atunci când întâlnesc o bacterie, o distrug. Elementele antioxidante din ceaiul verde fortifică sistemul imunitar şi ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor. Ceaiul verde combate E-coli şi Streptococcus în combinaţie cu alte antibiotice.
3. Probioticele şi Bifido Acidophilus
Probioticele sau substanţele fermentate au efecte inactive ca antibiotice naturale dacă în ele nu se regăsesc microbi precum bifido acidophilus şi lactobacillus acidophilus în ele. Medicii spun că un consum regulat de probiotice alături de antibiotice permit schimbarea micro florei, bacterii bune, în tractul digestiv.
2. Extractul din seminţe de grapefruit
Extractul din seminţe de grapefruit (ESG), cunoscut pe plan mondial ca citricidal, este un antiviral natural, un antifungic şi un antiseptic. În această conjuncţie cu o varietate de substanţe antioxidante organismul are numai de câştigat. Este bun împotriva diferitor microbi, virusi şi microorganisme, inclusiv paraziţi şi ciuperci - stafilococul, streptococul, salmonella, germeni hemofili, Escherichia, Helicobacter Pylori, chlamidiile, Amoeba histolytica, ciuperci de tip Candida albicans, herpes, etc.
ESG poate substitui un numeroase medicamente şi preparate cu acţiune terapeutică puternică pe care le folosim în tratamentul diferitor afecţiuni.
1. Uleiul de oregano
Uleiul de oregano este cel mai bun antibiotic natural, studiile repetate au arătat supremaţia acestui ulei. Este un bun antimicrobian ce ţine infecţiile departe. De peste trei mii de ani, uleiul de oregano a fost folosit pe scară largă împotriva a numeroase afecţiuni. Uleiul de oregano este antibacterian, antispasmodic, anestezic, antivenin, antiparazitic, antimicrobial, antifungic. Este bun împotriva bolilor tropicale, precum boala piciorului de atlet, înţepături de insecte, alergii, acnee, sinuzită, gingivitei, problemelor digestive, bronşitei, răcelilor, şi lista continuă.

Proprietati terapeutice ale macesului

Decoctul din radacini de maces se face in modul urmator: peste 2 linguri mari de radacini uscate maruntite se toarna 200 ml de apa, se fierb timp de 15 minute si se lasa la infuzat timp de 45 de minute. Decoctul se bea cate 1 pahar de 3 ori pe zi, tratamentul dureaza o saptamana.

Dupa operatii si boli grave este foarte util de a manca maces crud, curatindu-l atent de seminte. Nu exista restrictii pentru consumul lui.

Proprietati terapeutice ale macesului sunt recunoscute nu doar de medicina traditionala, ci si de cea oficiala. Acest arbust, nu prea aratos, din familia rozaceelor este capabil de multe, nu in zadar este numit in popor "Depozitul sanatatii".

 Odata cu venirea frigurilor, incercam sa ne protejam de conditiile meteorologice nefavorabile, de tot felul de raceli si de ipohondria toamnei. Fiecare o face in felul sau, cineva alearga la farmacie dupa vitamine, cineva se caleste, iar cineva isi aminteste de medicina traditionala sau alternativa.



Macesul este un produs polivitaminic unic, care poate nu numai sa imbogateasca organismul cu vitamine si microelemente, dar si sa aiba, de asemenea, un efect terapeutic pronuntat in multe boli.

In fructele macesului se contine o cantitate uriasa de vitamina C (acid ascorbic), mai mult decat in lamaie si coacaz negru. Doar cateva fructe asigura organismului doza zilnica de vitamina C, sarcina principala a careia este lupta impotriva infectiilor si agentilor patogeni. In plus, macesul contine si alte grupe de vitamine, cum ar fi: B, K, P si E. Dar aceasta nu e totul, zaharul, pectina, carotenul, tanantii, acizii organici si microelementele fac din maces un produs unic pentru mentinerea si restabilirea sanatatii.

Este greu sa enumeram toate bolile, carora le poate face fata macesul. Fructele se folosesc in prevenirea si tratarea avitaminozei (chiar si a celor mai grave, cum ar fi scorbutul si hemeralopia), anemiei, hipertensiunii arteriale, aterosclerozei, boli ale ficatului si a cailor biliare si altele. Uleiul macesului este un excelent antiseptic, anti-inflamator si are proprietati de cicatrizare. Frunzele arbustului pot imbunatati functia motorie a stomacului, petalele florilor intaresc muschiul cardiac, iar radacinile pot scoate pietrele din rinichi si ficat si pot ajuta in bolile gastro-intestinale. Lista poate continua: intarirea sistemului imunitar, cresterea rezistentei organismului, imbunatatirea circulatiei sanguine, inclusiv in creier, normalizarea metabolismului si efectul benefic asupra sistemului nervos central - toate aceste sunt meritele macesului.

Dar, din pacate, macesul are si contraindicatii. Consumul regulat de maces nu este recomandat persoanelor, care sufera de ulcer gastric, gastrita si boli ale vaselor sanguine. Tromboza, tromboflebita si endocardita sunt, de asemenea, contraindicatii. In cazuri rare, sunt posibile reactii alergice. In orice caz, este necesar sa consultati un medic inainte de a lua orice produs, chiar si unul pe baza de plante.

Si in sfarsit, cateva retete:

Maruntiti 2 linguri mari de fructe uscate de maces si turnati peste ele 2 pahare de apa fierbinte. Lasati sa se infuzeze pentru cel putin 6-8 ore. Beti cate un pahar de 2-3 ori pe zi inainte de mancare, copiilor - ¼ - ½ de pahar (in functie de varsta). Cursul este de 3 saptamani.

Daca nu aveti un termos bun, puteti fierbe fructele intr-o vesela emailata acoperita timp de 10 - 15 minute si lasati la infuzat timp de 2 ore. Proportiile si dozele sunt aceleasi.

Siropul de catina intareste imunitatea la inceput de toamna


Intareste imunitatea copilului tau folosind sirop de catina cu miere preparat in casa! Catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de zece ori mai mult decat citricele.
Pe langa vitamina C, mai contine vitaminele A, E, P, K, F si complexul B, dar si fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Este foarte bogata si in betacaroten, pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.
Cura de imunizare cu sirop de catina
Inainte de venirea frigului (poti aplica tratamentul si peste cateva luni, la venirea primaverii), fortifica sistemul imunitar al micutului tau cu sirop de catina. Cura de imunizare este recomandata si inainte de intrarea in colectivitate, la inceputul scolii/ gradinitei.
Catina stimuleaza rapid sistemul imunitar si organismul este mai rezistent la accesele de febra. Daca vrei ca micutul tau sa fie pregatit in fata racelilor, a gripei, a virozelor intalnite toamna, da-i sa bea in fiecare zi sirop de catina diluat cu apa - este foarte bun pentru remineralizarea si vitaminizarea organismului, are proprietati antibiotic si este eficient in infectiile bacteriene.
Reteta de sirop de catina
Ingrediente
  • 2 kilograme de catina
  • 1 litru de miere
Mod de preparare
1. Zdrobeste fructele de catina cu ajutorul storcatorului de rosii.
2. Combina sucul obtinut cu mierea intr-un vas de sticla si amesteca de cateva ori, pana ce toata mierea se topeste.
3. Pastreaza vasul inchis, la racoare sau in frigider, pentru ca siropul sa-si pastreze proprietatile terapeutice.

Cat de sanatos este sa bei suc de rodie?

Sucul de rodie te poate ajuta! Dupa ce au  facut mai multe cercetari, oamenii de stiinta au descoperit ca sucul de rodie poate inlatura stresul si te face sa ai o atitudine mai pozitiva.

Cercetarea a fost realizata pe 50 de voluntari care au consumat cate 500 ml de suc de rodie pe zi, timp de doua saptamani.

La inceputul si sfarsitul studiului, participantii au completat un chestionar in care au descris starea lor de spirit, dar si sentimentele pe care le aveau fata de locul de munca si de colegi. In plus, li s-a masurat frecventa pulsului. Dupa cele doua saptamani, voluntarii aveau o atitudine pozitiva si erau mai activi.

,,Rezultatele noastre au aratat ca sucul de rodie poate fi un bun remediu pentru stres. Consumand suc de rodie poti inlatura stresul cronic, dar ai grija si de starea ta de sanatate”, Emad Al-Dujaili, medic la Universitatea ,,Queen Margaret” din Edinburgh (Anglia).

Bogata in acid folic, vitamina A si E, rodia contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde. Fructul are efecte anti-imbatranire, dar este si un bun aliat in lupta impotriva cancerului si a afectiunilor cardiace.

Strugurii sunt un medicament natural

Bogati in vitamine (C, E, B6, acid folic), minerale (potasiu, magneziu, fier, calciu, fosfor) si multe alte substante nutritive valoroase, strugurii sunt un medicament natural, indiferent sub ce forma ii consumi: ca atare sau ca must ori suc.

Samburii si coaja strugurilor (mai ales cei rosii) contin resveratrol, quercitina si pterostilben, antioxidanti care te feresc de cancer, scad colesterolul „rau” si trigliceridele si prelungesc tineretea.

Te feresc de infectii

Substantele din struguri, in special din cei rosii si negri, pot combate eficient infectiile virale si au efect antibacterian.

Acest fruct este bun si pentru circulatia sangelui, fiind un adevarat anticoagulant natural.

Pentru ca previn formarea blocajelor pe artere (resveratrolul actioneaza ca un „scrub” pentru artere), strugurii reduc riscul de infarct si de accident vascular cerebral.

Daca ai constipatie sau digestie lenta, tot pe struguri te poti baza, pentru ca au un puternic efect laxativ.

Previn aparitia dementei

Daca incluzi zilnic struguri in dieta, vei face un mare bine creierului (resveratrolul previne degradarea memoriei, reducand riscul de a face dementa, inclusiv Alzheimer), ochilor (flavonoidele te feresc de cataracta si de degenerescenta maculara) si rinichilor (au efect diuretic).

Tine-i in apa cu otet inainte de a-i consuma

Se stie ca strugurii sunt tratati cu pesticide, de aceea este bine sa ii speli inainte de consum.

„Pune ciorchinele sub un jet puternic de apa si ­spala-l pana cand coaja ramane curata si stralucitoare“, sfatuieste medicul Corina Zugravu, specialist in igiena alimentatiei.

Ca sa nu mai ai niciun dubiu ca ai scapat de pesticide, tine 10 minute strugurii intr-un vas in care ai pus apa, otet si sare, apoi clateste-i bine cu apa curata.

Bea must daca ai anemie

Mustul este o bautura cu valoare nutritiva mare, de aceea este recomandat in anemie, convalescenta si in gastrite.

Cum se tine cura cu must:

Se bea cate un litru de must pe zi, inainte de mesele principale, apoi se mareste cantitatea cu 100 ml pana se ajunge la doi litri.

Urmeaza doua zile cand se bea numai must. Apoi, se reduce cantitatea de must cu cate 100 ml pe zi, pana se ajunge la un litru pe zi.

Cura se tine doua zile

Mentine-ti sanatatea cu o cura cu struguri, doua zile pe saptamana, timp de o luna. Trebuie sa consumi doua kilograme de struguri pe zi, iar in timpul curei, nu manca altceva decat struguri.

Fisa nutritiva a strugurelui

100 g (circa 8-10 boabe de strugure) contin:

Calorii - 67

Apa - 81 g

Proteine - 0.6 g

Glucide - 15.5 g

Lipide - 0.7 g

Fibre - 0.7 g

Potasiu - 250 mg

Magneziu - 4 mg

Fosfor - 16 mg

Calciu - 19 mg

Fier - 0.3 mg

Vitamina B6 - 0.1 mg

Acid folic - 27 mg

Vitamina C - 4 mg

Vitamina E - 0.7 mg

Fructe uscate care fac minuni pentru sanatatea pielii

Dacă eşti deja la dietă sau pur şi simplu ţi-ai făcut un obicei din a consuma o mână de fructe uscate în fiecare zi, ca gustare, ştii deja că acestea sunt minunate surse de vitamine, grăsimi sănătoase şi nutrienţi care te ajută să ai o sănătate de fier.

Însă, pe lângă beneficiile aduse stării de sănătate, fructele uscate, cum ar fi migdalele, nucile sau stafidele, sunt excelente şi pentru îngrijirea pielii.


Nu e de mirare că multe dintre acestea se regăsesc în compoziţia multor produse de beauty…

Vă propunem un top 5 al acestor fructe uscate care fac minuni pentru ten:
Migdale - beneficii:

Migdalele, aceste fructe sunt bogate în acizi graşi esenţiali, fibre şi proteine, compuşi care asigură o digestie eficientă, satură şi scad nivelul de colesterol “rău” din organism. De asemenea, migdalele cresc secreţia de hemoglobină, care ajută la o mai bună circulaţie a sângelui, prevenind astfel afecţiunile cardiovasculare. Bogăţia de antioxidanţi din acest fructe în formă de inimă asigură, în acelaşi timp, protecţia în faţa a diverse tipuri de cancer, cum este cel mamar sau cel pulmonar.

Migdalele sunt perfecte şi pentru tenurile grase, acneice. Se poate prepara o pastă din migdale măcinate ţinute la înmuiat în apă şi lapte, se aplică pe faţă şi se lasă 30 de minute, după care se îndepărtează cu apă călduţă sau ceai de muşeţel. Astfel, celulele moarte sunt eliminate iar pielea se exfoliază în mod natural, permiţănd regenerarea pielii.

Şi părul are de câştigat de pe urma migdalelelor. Pentru părul uscat, fragil, lipsit de vitalitate, este recomandat uleiul de migdale, care se aplică pe păr înainte de şamponare, se lasă acoperit capul timp de 20 de minute cu o folie de plastic sau un prosop şi apoi se spală părul cu un şampon delicat. Uleiul de migdale va întări firul de păr, dar îl va face în acelaşi timp mai moale şi mai uşor de periat, conferind totodată strălucire şi un aspect sănătos.

 Nuci - beneficii

Nucile mai sunt numite şi hrană pentru creier  şi pe bună dreptate deoarece acizii graşi Omega 3 se găsesc în aproximativ 60% din lipidele din creier, iar nucile sunt o sursă excelentă de astfel de grăsimi sănătoase. În plus, antioxidanţii şi mineralele conţinute asigură o bună oxigenare a sângelui şi ajută la menţinerea sănătăţii cardiovasculare, dar şi la hidratarea corectă a pielii, uniformizând tenul şi dând strălucire.

Din nuci se poate prepara şi o mască pentru regenerarea pielii: se amestecă o mână de nuci măcinate cu 3 linguriţe de iaurt şi se aplică pe faţă, se lasă 10-15 minute şi se clăteşte cu apă călduţă. Nucile conţin acid linoleic, un ulei care ajută la catifelarea pielii şi care ţine la distanţă ridurile şi liniile fine de expresie.

 Fistic - beneficii

Fisticul, acest fruct conţine din belşug vitamina E şi antioxidanţi care ajută cu adevărat la menţinerea greutăţii, a sănătăţii în general, dar şi a frumuseţii pielii. De exemplu, vitamina E protejează epidermul de razele UV, întârzie procesul de îmbătrânirea celulară şi previn apariţia cancerului de piele.

În fistic se regăsesc carotenoide, luteină şi zeaxantină, compuşi care rareori se găsesc în alte alimente în cantitate atât de mare, şi care au capacitatea de a neutraliza efectele radicalilor liberi, aceşti duşmani ai corpului responsabili de numeroase maladii degenerative cronice, cum este diabetul, Boala Alzheimer, Parkinson sau bolile de inimă. De asemenea, uleiul de fistic este eficient şi în îngrijirea pielii, conferind supleţe, catifelare şi fiind rapid absorbit, fără să lase o peliculă grasă la suprafaţă.

 Stafide - beneficii

Stafidele sunt o sursă de dulce natural care ajută la creşterea apetitului şi care previn apariţia cariilor dentare. Stafidele au destul de multă fructoză şi glucoză, elemente care conferă multă energie, dar care împiedică acumularea de colesterol rău în organism.
De asemenea, stafidele au un conţinut crescut de vitamina A, care protejează vederea şi redă strălucirea ochilor, şi resveratrol, un antioxidant miraculos care încetineşte îmbătrânirea celulelor şi ajută la menţinerea elasticităţii pielii. Totodată, stafidele sunt surse bogate de potasiu, magneziu, fosfor şi fier, fiind recomandate în special persoanelor care suferă de anemie.

 Caju - beneficii

Caju, aceste fructe au o reputaţie destul de pătată din cauza caloriilor, nu puţine la număr, pe care le deţine. Însă, consumate cu moderaţie, ajută chiar la scăderea în greutate, conferă saţietate, ţin sub nivelul de colesterol, previn migrenele şi tensiunea arterială crescută.

Cantitatea crescută de uleiuri şi vitamina E din caju este benefică şi pentru piele, reducând efectele nocive ale soarelui şi având proprietăţi antiaging. De asemenea, caju este bogat în cupru, care joacă un rol important în producerea de melanină, pigmentul care dă culoare pielii şi părului, şi magneziu, mineral care ajută la prevenirea căderii părului.

Ce valori nutritionale are conopida

Conopida reprezinta o sursa buna pntru a asimila vitamine si minerale necesare corpului. Iata cate calorii contine si ce valori nutritionale are.

O portie de 100 de grame de conopida contine 25 de calorii, 4,9 g de carbohidrati (4% din doza zilnica recomandata), 1,92 g proteine (4% DZR), 0,28 g grasimi (1% DZR) si 2 g fibre alimentare (5% DZR).

Vitamine:
- Vitamina B9 (Folati): 57 mcg (14% DZR)
- Vitamina B3 (Niacina): 0,507 mg (3% DZR)
- Vitamina B5 (Acidul pantotenic): 0,667 mg (13% DZR)
- Vitamina B6 (Piridoxina): 0,184 mg (14% DZR)
- Vitamina B1 (Tiamina): 0,050 mg (4% DZR)



- Vitamina C: 48,2 mg (80% DZR)
- Vitamina K: 15,5 mcg (13% DZR)
- Vitamina E: 0,08 mg (0,5% DZR).


Electroliti:

- Sodiu: 30 mg (2% DZR)
- Potasiu: 299 mg (6% DZR).

Minerale:

- Calciu: 22 mg (2% DZR)
- Fier: 0,42 mg (4,5% DZR)
- Magneziu: 15 mg (3,5% DZR)
- Mangan: 0,115 mg (7 %DZR)
- Zinc: 0,27 mg (2,5% DZR)
- Fosfor: 15 mg (2% DZR).
- Cupru: 0,039 mg (4,5% DZR).

Fitonutrienti:

- Luteina: 1 mcg.

Cum consumi caloriile asimilate

Cele 25 de calorii asimilate dintr-o suta de grame de conopida le poti consuma mergand pe jos sapte minute, alergand trei minute, inotand doua minute sau mergand cu bicicleta timp de patru minute.

Prunele sunt foarte bogate in antioxidanti

Prunele sunt originare din Asia si au fost cultivate prima data de egipteni. In Europa au fost aduse de romanii. Azi, exista peste 2000 de soiuri de pruni, raspanditi in toata lumea, dar indiferent de soi, prunele sunt un dar pentru sanatate.
Desi au destul de multe calorii, circa 200 in 100 de grame de fruct, prunele sunt bogate in zaharuri sanatoase. Au 80% apa, multe fibre (patru grame, la 100 de grame de fructe), minerale si vitaminele A, B, C si E. Prunele sunt renumite, pe buna dreptate, pentru efectul lor laxativ.
Prunele au si un puternic efect tonic asupra celulei nevoase, ca urmare a concentratiei crescute de vitamine din gama B, 10 prune fiind suficiente pentru a acoperi toata gama complexului de vitamine B, necesar pentru o zi.
Prunele merita toata lauda si pentru cantitatea mare de potasiu (320 de miligrame, la 100 de grame de fruct), si magneziu (25 de miligrame, la 100 de grame de fruct). Prunele sunt foarte bogate in antioxidanti, fiind pe locul opt, in top zece "cele mai bogate in antioxinati fructe din lume", la care se adauga o serie de substante care contribuie eficient la stimularea absorbtiei intestinale a fierului.
Cea mai buna cale pentru a beneficia de proprietatile prunelor este sa le mananci ca atare. Dar prunele isi pastreaza toate proprietatile chiar daca sunt congelate. Sunt ideale in dieta pentru ca, desi au calorii, sustin scaderea in greutate si iti detoxifica organismul. Cura de prune dureaza trei zile, timp in care mananci doar prune.
Prunele sunt de folos si in cosmetica. Mastile cu prune proaspete si bine coapte au efect astringent si sunt recomandate in cazul tenului gras, cu porii deschisi. Masca de fructe se tine pe fata 20 de minute, dupa care fata se spala cu apa rece.
Unul dintre marile beneficii pe care le aduc prunele sanatatii este capacitatea lor de proteja impotriva degenerescentei maculare si cataractei, intr-o masura mult mai mare decat o pot face alte fructe si legume.
Prunele primesc si o bila neagra, fiind printre rarele fructe care contin oxalati. In cantitati mari, oxalatii dauneaza persoanelor care au probleme cu rinichii sau cu vezica biliara.
Prunele pot fi pastrate cateva zile, pot fi transformate in senzationale gemuri sau marmelade si pot fi congelate. Prunele uscate si, eventual afumate, se pastreaza pentru multa vreme, in locuri uscate si racoroase, si sunt o forma ideala in care acestea pot fi conservate pentru iarna.
Fa gem de prune ci marmelada din prune. Cele foarte dulci si bine coapte pot fi preparate fara zahar sau cu o cantitate foarte mica de zahar (200 de grame le un kilogram de fruct). Gemul de prune se pastreaza mai bine de un an daca deasupra presari, inainte de pui capacul, un varf de cutit de scortisoara.
Pe langa faptul ca este un conservant natural, aroma scortisoarei patrunde in gemul de prune si il innobileaza. Magiunul de prune cu miez de nuca este senzational, iar prunele congelate intregi cu tot cu samburi sunt perfecte pentru mancarurile cu carne de pui, iarna. Congelate sunt ideale pentru tarte si prajituri cu fructe. Prunele bine coapte si sanatoase se pot congelea foarte bine, pune in pungi de plastc taiate in jumatate.
Pentru ca nu au o aroma specifica, prunele se potrivesc de minune cu aroma scotisoarei.
Sezonul prunelor incepe la sfarsitul lui august si dureaza pana la finele lui octombrie. Dar prunele, aceste minunate fructe de toamna, isi dau valoarea maxima in luna septembrie.

Ce valori nutritionale au bananele

Banana este foarte delicioasa si buna pentru cei care vor sa sara peste o masa, dar care totusi nu vor sa simta senzatia de foame. Iata cate calorii contine si ce valori nutritionale are.
O portie de 100 de grame de banane contine 90 de calorii, 22,84 g de carbohidrati (18% din doza zilnica recomandata), 1,09 g proteine (2% DZR), 0,33 g grasimi (1% DZR) si 2,6 g fibre alimentare (7% DZR).

Vitamine:

- Vitamina B9 (Folati): 20 mcg (5% DZR)
- Vitamina B3 (Niacina): 0,665 mg (4% DZR)
- Vitamina B6 (Piridoxina): 0,334 mg (7% DZR)
- Vitamina B2 (Riboflavina): 0,073 mg (5% DZR)
- Vitamina B1 (Tiamina): 0,031 mg (5% DZR)
- Vitamina A: 64 UI (2% DZR)
- Vitamina C: 8,7 mg (15% DZR)
- Vitamina E: 0,10 mg (1% DZR)
- Vitamina K: 0,5 mcg (1% DZR).

Electroliti:

-Sodiu: 1 mg
-Potasiu: 358 mg (8% DZR).

Minerale:

- Calciu: 5 mg (0,5% DZR)
- Cupru: 0,078 mg (8% DZR)
- Fier: 0,26 mg (2% DZR)
- Magneziu: 27 mg (7% DZR)
- Mangan: 0,270 mg (13%DZR)
- Fosfor: 22 mg (3% DZR)
- Zinc: 0,15 mg (1% DZR).
- Seleniu: 1 mcg (2% DZR).

Fito-nutrienti:

- Alfa-carotenul: 25 mcg
- Beta caroten: 26 mcg
- Luteina: 22 mcg.

Cum consumi caloriile asimilate

Cele 90 de calorii asimilate dintr-o suta de grame de banane le poti consuma mergand pe jos 25 de minute, alergand zece minute, inotand sapte minute sau mergand cu bicicleta timp de 14 minute.