Se afișează postările cu eticheta fibre. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fibre. Afișați toate postările

Semintele de floarea soarelui sunt o sursa buna de magneziu

Dacă seminţele de floarea-soarelui nu sunt pe lista obişnuită de cumpărături, ar fi bine să le faceţi un loc acolo. Căutaţi-le în magazinele cu produse naturiste pe cele crude şi consumaţi-le cu încredere în loc de migdale sau caju.
Sunt mult mai ieftine, dar au numeroase proprietăţi benefice: conţin grăsimi sănătoase, fibre şi proteine, vitamine şi minerale.
Aceste seminţe sunt bogate în vitaminele E, B1, B6, acid folic, în minerale, precum magneziu, seleniu, mangan, cupru, fosfor, în tryptofan şi fitosteroli (ajută la reducerea nivelului de colesterol în sange).
Pe scurt reprezintă o adevărată sursă de sănătate şi un excelent energizant.

Seminţele de floarea soarelui şi fisticul au aproximativ 270-289 mg fitosteroli la 100 g.

Fitosterolii sunt compuşi existenţi în plante, care au o structură chimică foarte asemănătoare cu a colesterolului, iar atunci când sunt prezenţi în dietă în cantităţi suficiente, se consideră că ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge, la îmbunătăţirea răspunsului sistemului imunitar şi scăderea riscului de a face anumite tipuri de cancer.
Efectele benefice ale fitosterolilor sunt atât de importante încât au fost extraşi din soia, porumb, ulei de pin şi adăugaţi în alimentele procesate, cum ar fi în substituienţi ai untului, care au fost apoi  considerate alimente ce ajută la reducerea nivelului de colesterol.
Dar de ce se te mulţumeşti cu o imitaţie atunci când natura îţi pune la dispoziţie nuci si seminţe ce constituie o sursă bogată în mod natural de fitosteroli şi de fibre, minerale şi grăsimi sănătoase în acelaşi timp?

35 gr de seminţe de floarea soarelui conţin: 61% din DZR (doza zilnică recomandată) de vitamina E, 34% din DZR de vitamina B1, 31% din DZR de cupru, 28% din DZR  de magneziu, 26% din DZR de seleniu, 23% din DZR de fosfor, aducând un aport de 204 calorii.

Seminţele de floarea soarelui sunt o sursă bună de magneziu. Numeroase studii au demonstrat că magneziul ajută la reducerea intensităţii astmului, la diminuarea tensiunii arteriale mari, prevenirea migrenelor, precum şi la reducerea riscului de atac de cord şi accident vascular cerebral.
Seleniul a fost demonstrat că induce repararea şi sinteza ADN-ului în celulele deteriorate, inhibă proliferarea celulelor canceroase, şi induce apoptoza lor (moartea celulara programată).
Aceste seminţe conţin peste 40% proteine, care se apropie ca valoare nutritivă de cele de origine animală.

Le putem consuma şi în stare crudă pentru a profita la maxim de calităţile lor nutritive. Dacă le puneţi puţin la cuptor, vor da o savoare deosebită salatelor, omletelor şi preparatelor din legume.

Coaja marului este plina de nutrienti, vitamine, minerale si antioxidanti

Cu totii am auzit de zicala "un mar pe zi, tine doctorul departe!" si intr-adevar, un mar este plin de substante nutritive. Cu toate acestea, stiati ca coaja de mere este la fel de hranitoare ca pulpa? Cojile de mere sunt un aliment ideal pentru cineva care vrea sa scape rapid de surplusul de kilograme.

Coaja marului este plina de nutrienti, vitamine, minerale si antioxidanti. Dintre toate tipurile de vitamine prezente in coaja de mere, vitaminele A si C sunt in cantitate mare. Un studiu efectuat la Universitatea din Illinois a aratat ca jumatate din vitamina C pezenta in mere se gaseste de fapt numai in coaja.

In timp ce vitamina A este excelenta pentru vedere si sanatatea pielii, vitamina C este un bun nutrient pentru consolidarea sistemului imunitar. In afara de aceste vitamine, coaja de mere este bogata in vitamina K si folati. O vitamina numit colina prezenta in mere este utila pentru construirea de noi celule ale corpului.

Coaja de mar este foarte bogata in calciu si fosfor. In plus, exista o cantitate adecvata de zinc, sodiu, magneziu, si fier.
De asemenea, coaja de mar este o sursa buna atat de fibre solubile, cat si fibre insolubile. Aproximativ doua treimi din fibre sunt prezente doar in coaja, si sunt ideale pentru cei care vor sa slabeasca. Fibrele ajuta atat sistemul digestiv, cat si pe cel cardiovascular.

Cojile de mar sunt o sursa importanta de antioxidanti naturali, in special acidul fenolic si flavonoide, care actioneaza ca un protector fata de radicalii liberi. Consumul zilnic de mere este extrem de important pentru a preveni boli precum diabetul, infarctul, chiar si cancerul.

Un studiu recent realizat la Universitatea din Illinois, arata ca in coaja de mar exista un compus numit triterpenoid care are capacitatea de a lupta cu cancerul. Coaja de mar reduce eficient riscul de cancer de ficat, san si de colon. De asemenea, si quercitina, una dintre substantele care dau culoarea specifica cojii merelor, a demonstrat la randul sau niste calitati antitumorale iesite din comun.

Aceeasi quercitina protejeaza memoria. Antioxidantul lupta impotriva leziunilor tisulare la nivelul creierului legate de boala Alzheimer si de alte probleme degenerative - cel putin la sobolani, potrivit unui studiu din 2004.

Boli prevenite si tratate cu coji de mere
Cancer
Coaja marului te ajuta sa previi cancerul prin cel putin 10 substante, multe studiate in detaliu de catre cercetatori. Vitamina C organica, acidul clorogenic, substantele care dau culoarea merelor galbena sau rosie, cele care dau mirosul specific merelor, toate au calitati antitumorale prin diverse cai de actiune.

Din acest motiv, 500 de grame de mere, cu tot cu coaja, consu­mate zilnic, sunt un tratament pentru prevenirea cance­rului aproape infailibil. Este recomandat ca merele sa fie de un rosu cat mai intens, in cazul lor o cantitate mai mare de pigmenti fiind asociata cu un efect anti­tumoral mai puternic.

De asemenea, s-a observat ca merele de mai mici dimensiuni contin mai multe sub­stante anticancerigene decat cele de mari dimensiuni. Profesorul Ion Brad, celebru intre altele pen­tru studiile sale despre catina, spunea despre mere ca sunt cel mai bun aliment pentru bolnavii de cancer. Consumate rase, pentru a fi mai usor digerate si asimi­late, ele ajuta la infometarea celulelor tumorale, blo­can­du-le dezvoltarea si ajutand la prevenirea eventua­lelor metastaze.

Imbatranirea prematura
Endocrinologul american Christopher Adams, de la Universitatea Iowa, si-a dedicat mai mult de un deceniu studierii efectelor cojii merelor asupra echilibrului hormonal. Astfel, el a identificat in acest fruct mai multe sub­stante care au un efect anti-imbatranire foarte puternic, deoarece pastreaza activitatea hormonala la nivelul unui organism tanar.

El a descoperit, de pilda, ca o substanta, numita acid ursolic, este continuta in coaja merelor mai mult ca in oricare alt aliment, iar ea ajuta, intre altele, la pastrarea masei musculare si a tonusului muscular pana la varste inaintate, previne cresterile colesterolului si rigidizarea vaselor de sange, precum si infarctul sau accidentul cerebral.

La femei, mai ales, aceeasi substanta din coaja merelor ajuta la pastrarea densitatii osoase normale, prevenind osteoporoza, dar si ridarea prematura a pielii, deshidratarea pielii sau afectiunile articulare.

Insomnie
Persoanele care nu raspuns la somniferele naturale mai puternice, cum ar fi extractul de passiflora sau de valeriana, pot sa incerce un remediu foarte sim­plu, din medicina populara roma­neasca: peste 2 linguri de coji de mere bine maruntite se toarna o cana(250 mililitri) de apa cloco­tita. Se lasa la infuzat 10-15 mi­nute, apoi se bea preparatul obti­nut, putin indulcit cu miere de tei sau salcam, cu 2 ore inainte de cul­care.

Suplimentar, se vor tine in­tr-un castron cu apa, la capul patu­lui sau pe calorifer, cateva coji de mere si crengute de brad proaspat taiate. Cu conditia sa fie schimbate in fiecare seara, ele im­prospateaza si inmiresmeaza ae­rul, facand som­nul mai lin si mai odihnitor.

Probleme respiratorii
Merele pot usura problemele respiratorii, dar numai daca le consumi cu coaja. Compusul responsabil de acest efect este quercetina, care se afla mai ales in coaja. Potrivit unui studiu, plamanii persoanelor care consuma cinci sau mai multe mere in fiecare saptamana functioneaza mai bine.

Papaya si quinoa mentine functionarea sistemului cardiovascular

America Latina este recunoscuta pentru alimentele specifice foarte bogate in vitamine si substante minerale. Dintre acestea, papaya si quinoa sunt sunt doua alimente complementare pe care nutritionistii le recomanda.

In primul rand, quinoa este un tip de cereala consumata mai ales datorita nivelului bogat de proteine, aceasta avand, potrivit specialistilor, de doua ori mai multe proteine fata de orez.  

De asemenea, quinoa este foarte bogata in fibre care ajuta la mentinerea unei bune functionari a sistemului cardiovascular, reducerea riscului unor tipuri de cancer si pentru sistem.

Quinoa contine cantitati semnificative de magneziu, fier, calciu, potasiu si cupru.   

De partea cealalta, papaya sau „fructul ingerilor” este bogat in vitamine, cele mai mari concentratii fiind cele de vitamina C, magneziul, potasiul, fierul, calciu si betacaroten.

Fructul orginar din America Centrala a devenit cunoscut in momentul in care a fost prezentat drept o buna solutie pentru mentinerea frumusetii si tineretii. Totusi, beneficiile acestuia nu se opresc aici.    

Dietele de slabire ar trebui sa contina acest fruct, iar persoanele cu probleme digestive pot apela, de asemenea, la proprietatile curative ale fructului de papaya. In plus, acest fruct poate fi folosit si pentru aplicare pe rani pentru cicatrizarea mai rapida sau pentru vindecarile postoperatorii.

Ce valori nutritionale are conopida

Conopida reprezinta o sursa buna pntru a asimila vitamine si minerale necesare corpului. Iata cate calorii contine si ce valori nutritionale are.

O portie de 100 de grame de conopida contine 25 de calorii, 4,9 g de carbohidrati (4% din doza zilnica recomandata), 1,92 g proteine (4% DZR), 0,28 g grasimi (1% DZR) si 2 g fibre alimentare (5% DZR).

Vitamine:
- Vitamina B9 (Folati): 57 mcg (14% DZR)
- Vitamina B3 (Niacina): 0,507 mg (3% DZR)
- Vitamina B5 (Acidul pantotenic): 0,667 mg (13% DZR)
- Vitamina B6 (Piridoxina): 0,184 mg (14% DZR)
- Vitamina B1 (Tiamina): 0,050 mg (4% DZR)



- Vitamina C: 48,2 mg (80% DZR)
- Vitamina K: 15,5 mcg (13% DZR)
- Vitamina E: 0,08 mg (0,5% DZR).


Electroliti:

- Sodiu: 30 mg (2% DZR)
- Potasiu: 299 mg (6% DZR).

Minerale:

- Calciu: 22 mg (2% DZR)
- Fier: 0,42 mg (4,5% DZR)
- Magneziu: 15 mg (3,5% DZR)
- Mangan: 0,115 mg (7 %DZR)
- Zinc: 0,27 mg (2,5% DZR)
- Fosfor: 15 mg (2% DZR).
- Cupru: 0,039 mg (4,5% DZR).

Fitonutrienti:

- Luteina: 1 mcg.

Cum consumi caloriile asimilate

Cele 25 de calorii asimilate dintr-o suta de grame de conopida le poti consuma mergand pe jos sapte minute, alergand trei minute, inotand doua minute sau mergand cu bicicleta timp de patru minute.

Zmeura contine antioxidanti puternici

Intareste sistemul imunitar

Acidul elagic din compozitia zmeurei este un compus fenolic care inhiba cresterea celulelor canceroase, oprind dezvoltarea anumitor tipuri de cancer.

De asemenea, zmeura contine antioxidanti puternici, precum vitamina C, quercitina si acid galic, care au un rol important in prevenirea si tratarea cancerului.

In plus, vitamina C are rolul de a stimula sistemul imunitar, prevenind slabirea organismului in fata bacteriilor si virusurilor.

Datorita fibrelor pe care le contine, zmeura este un “dulce” sanatos care ajuta la incetinirea procesului digestiv, prelungind astfel senzatia de satietate pe o perioada mai lunga de timp.  

Mai mult, manganul din compozitia acesteia ajuta la mentinerea valorilor inalte ale ratei metabolice, contribuind astfel la arderea grasimilor.

Previne infectiile urinare

Datorita flavonoidelor si fitochimicalelor, zmeura ajuta la prevenirea infectiilor urinare prin impiedicarea aderentei bacteriilor la celulele care captusesc peretii tractului urinar.

Info: O jumatate de ceasca de zmeura proaspata contine 3,5 grame de carbohidrati, 4 grame de fibre si 32 de calorii, in timp ce o jumatate de cana de zmeura congelata are 6 grame de carbohidrati, 2,5 grame de fibre si 32 de calorii.

Ananasul, cea mai buna sursa de mangan

Fructul de ananas contine vitamine si minerale precum: calciu, betacaroten, potasiu, fibre, mangan si vitamina C.

In 100 de grame de ananas proaspat sunt 52 de calorii, 12 grame de glucide, 1,2 grame de fibre si peste 25 miligrame de vitamina C. Comparativ cu fructul proaspat, ananasul din conserve contine 83 de calorii, 20 de grame de glucide, 3 grame de fibre si doar 15 miligrame de vitamina C. Diferentele recomanda in mod clar consumul de ananas proaspat, cu atat mai mult cu cat acest fruct isi pastreaza toate beneficiile daca este conservat prin congelare, solutie pe care o recomandam cu incredere pentru conservarea fructului.

Ananasul este special prin continutul de bromelaina. Aceasta este o enzima vegetala care are o puternica actiunie antiinflamatorie care este eficienta atat in vindecarea rapida a racelilor, dar care favorizeaza si disparitia edemelor, ceea ce face din ananas un fruct util si necesar in dieta femeilor. Bromelaina este foarte activa si in tratarea celulitei si a durerilor osteoarticulare.

Ananasul, cea mai buna sursa de mangan

Un alt beneficiu major al ananasului este continutul mare de mangan, un mineral care ajuta la intarirea oaselor si a ligamentelor. In 150 mililitri de suc de ananas si in 100 de grame de anans proaspat se regaseste 73% din doza zilnica recomandata de mangan. Asadar, ananasul poate ajuta la cresterea oaselor celor mici, dar si la intarirea oaselor celor mai in varsta.
Ananasul ajuta stomacul sa digere mai bine alimentele, scazand riscul de inflamare sau de balonare. Ananasul, consumat foarte rece, ajuta la tonifierea intregului organism. Fructul este incadrat de nutritionisti in categoria alimentelor cu calorii negative, alaturi de citrice, mere, telina, varza si broccoli, dat fiind faptul ca pentru digestia acestuia organismul consuma mai multe calorii decat cele pecare le aduce fructul.

Este cunoscuta capacitatea ananasului de a a stimula arderea naturala a grasimilor, motiv pentru care acest frut trebuie inclus in dietele pentru scaderea in greutate.

Ananasul este un aliat eficient in vindecarea bronsitelor, a infectiilor in gat, a artero-sclerozei si chiar a anemiei. Deasemenea, ananasul este folosit pentru combaterea pierderii memoriei si chiar a depresiei.

Trebuie spus ca anansul nu este recomandat in timpul sarcinii si trebuie evitat de persoanele care sufera de hemofilie sau de cei cu boli de rinichi si ficat, deoarece, se pare ca reduce timpul de coagulare al sangelui.