Tratamentele fitoterapeutice cu frunze de zmeura
Din experientele anterioare rezulta ca in prevenirea si combaterea
multor afectiuni se folosesc atat fructele, cat si frunzele, mugurii si
mladitele tinere ale tufelor. Analizele de laborator au scos in evidenta
prezenta glucidelor solubile, in special levuloza, care dau dulceata
fructelor. Natura glucidelor permite folosirea fructelor, fara rezerve,
si de catre persoanele diabetice, cu glicemie ridicata.
Armonizarea gustului se realizeaza prin continutul in acizi
organici (1,2-2,3 %), intre care predomina acidul citric, malic, lactic
si glicolic. Acesti acizi sunt conservati in organism, nu modifica
alcalinitatea sangelui si au putere bactericida pronuntata, distrugand
microorganismele (bacterii, ciuperci, mucegaiuri). De asemenea,
aciditatea totala a fructelor prezinta proprietati aperitive, stimuland
secretia salivei, a sucurilor gastrice si intestinale.
Specificitatea culorii si a aromei este data de continutul in
antociani, flavonoide, pectine, taninuri galice si elagice si uleiuri
eterice. Materiile colorante, in principal cianina foarte complexa
(C27H31O16), se gasesc atat in sucul celular al pielitei, cat si in
pulpa fructelor, coloratia fiind intensificata de aciditate si diminuata
in prezenta oxigenului din aer si a solutiei de bioxid de sulf folosit
pentru conservare.
Valoarea nutritiva si terapeutica a fructelor
creste in mod semnificativ prin ansamblul vitaminic foarte complex in
care predomina vitamina C (20-50 mg%), B1, B2, D, P, PP si beta-caroten.
Pentru pastrarea continutului vitaminic trebuie sa se tina seama de
posibilitatea degradarii rapide prin fierbere la temperaturi mai mari de
40 grade C, in procesul de oxidare la aer si la contactul cu vasele de
cupru utilizate adesea la transportul, prelucrarea si depozitarea
fructelor.
Continutul ridicat de saruri minerale, usor asimilabile (K, Ca, P,
Mg, Mn, Fe, Zn, Cu), reprezinta sursa naturala a componentelor primare,
necesare sintezei de principii active cu actiuni terapeutice.
Siropul de zmeura, “un bun prieten al ficatului”
Fructele proaspete sau transformate in sirop se folosesc in terapia
medicala ca remedii exceptionale in boli ale tubului digestiv
(stimularea digestiei, diaree rebela, dizenterie, arsuri gastrice,
gastrite hiperacide, ulcere gastro-duodenale, enterocolite, pancreas),
in afectiunile pulmonare (tuse, bronsita, sensibilitate la raceala,
raguseala, tuberculoza si febrifug in gripe). Indulcit cu miere de
albine, siropul are efecte uimitoare in dureri de cap, refacerea
coardelor vocale si inflamatii bucale, scrie Ziarul Lumina. La copii se
recomanda in bronsita cronica si amigdalite recidivante.
Siropul este si un bun prieten al ficatului, si un excelent mijloc de tratament al bolilor cardiace cu dureri, in tulburari de tranzit, constipatie, afectiuni oculare (conjunctivita), astenie, reumatism, guta si boli de piele (eczeme, pustule, rani, eruptii tegumentare). In vindecarea ranilor intervine prin prezenta antocianinelor, cu rol de inhibare a enzimelor implicate in reactiile inflamatorii ale organismului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu