Evitati otrava din alimente

„Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, nu poate fi congelată şi trimisă din loc în loc aşa cum se întâmplă în România”, a declarat profesorul Mencinicopschi. Mezelurile  mai conțin și nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, folosit pentru a da  culoarea rozalie. „Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene”. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şoric”, atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut şi sub numele de E407. “Este un extras din alge marine, care reţine apa şi tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal“, spune dr. Gheorghe Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant şi este tot nesănătoasă în cantităţi mari şi pe termen lung.


Salata de icre pe care o cumpărați conține substanțe periculoase

Icrele reprezinta o alegere sanatoasă deoarece sunt bogate în nutrienți. Cele albe au un conținut ridicat de vitamina A, D, de acid folic, de calciu, potasiu și mai ales de fosfor. Icrele negre (caviarul) conțin mult fier, fosfor, magneziu și vitamina D. Însă ar fi de preferat să le preparăm acasă și să evităm salatele de icre din comerț deoarece conțin grăsimi nesănătoase, E-uri, aditivi și sare în exces.

Foto: www.evz.ro

”În general, pe eticheta salatelor de icre din comerț scrie: ulei vegetal, apă carbogazoasă, icre sărate știucă min. 6%, icre sărate tarama min. 4%, gelifiant gumă xanthan E415, gumă guar E412, conservant: benzoat de natriu E211, acid sorbic E200, acidifiant: acid citric E330, antioxidant: E316 erithorbat de sodium”, detaliază prof. Gheorghe Mencinicopschi.

Potrivit expertului în alimentație, acesta este un produs ce conține un exces de lipide de natură vegetală, icrele sunt aproape absente (6%), restul ingredientelor fiind aditivii alimentari, care dau produsului consistentă: gelifianții gumă xanthan și gumă guar.

E412 (guma guar) poate provoca balonări, greață, crampe, astm, alergii și eczeme. De asemenea, a fost folosit un conservant periculos pentru sănătate, care poate produce mutații la nivelul ADN-ului, după cum au arătat studii recente – E316 (erithorbat de sodium) nu a fost încă evaluat complet, de aceea nu este recomandat pentru consum. Astfel, acest produs nu e indicat copiilor, adolescenților, femeilor care alăpteaza, celor care suferă de dislipidemie, de boli hepato-renale, celor cu afecțiuni ale pielii, alergicilor, astmaticilor, suferinzilor de maladii neurodegenerative, suferinzilor de hiperuricemie (guta), celor cu cancer.

Carmin, E 120 - Coșenila, Acid Carminic sau insecte în alimentație

Conform dr. Gheorghe Mencinicopschi, într-un articol pe blogul său, prezintă CARMINUL ca fiind un colorant produs din pulberea obținută prin zdrobirea femelei unei insecte numite coșenila (coccus cacti) originară din Mexic sau din ouale (gogoși de coșenilă) acesteia; a fost folosit de secole ca un colorant natural în țesătorii; în prezent este folosit și în alimentație, în industria cărnii, sau în patiserie. Este de un galben-portocaliu, în special roșu, mov sau roz. Se mai obține și din planta numită carmaz (phytolacca decandra).


Problema este că unii oameni sunt extrem de alergici la acidul carminic pe care îl conține colorantul. Acest lucru a fost remarcat în 1998 în urma unor plângeri ale pasagerilor care consumau produse alimentare conținând carmin, servite în timpul călătoriilor cu avionul.

FDA a cerut rapoarte asupra acestui “colorant adăugat“, în urma plângerilor consumatorilor de produse care conțin carmin. FDA a încercat să interzică acest produs, dar CSPIS a replicat că acest colorant este benefic pentru cei care sunt la o dietă ori pentru cei care au un regim de viață deosebit, cum ar fi: musulmanii, evreii sau vegetarienii.

În prezent, carminul este ascuns sub denumiri gen “culoare adăugată” sau “colorant artificial“. Prin lege, producătorii sunt nevoiți să tipărească pe ambalaj dacă produsul conține carmin de proveniență naturală (din coșenilă) sau obținut pe cale sintetică; din păcate, mulți producători scriu doar: “conține carmin” (la carne tocată, jeleuri, prăjituri ș.a.). Atât FDA, cât și CSPIS declară că nu vor elimina total folosirea carminului până nu se aduc dovezi clare că reacțiile alergice de care se plâng consumatorii sunt produse de acest colorant.

Dacă veți constata că, în urma consumului de produse alimentare care conțin carmin, apar reacții alergice, adresați-vă medicului pentru un diagnostic corect.

Casa Bună – Iaurtul din gândaci

Iaurtul ”Casa Bună”, iaurtul din gândaci - mulți îl mănâncă, mulți îl apreciază, însă puțini știu ce conține.

Ca foarte multe alte mâncăruri pe care le consumăm, iaurtul ”Casa Bună” de la Danone, pe lângă laptele praf, emulgatori, conține și… “fructe”… în poze, pentru că, în realitate, conține doar colorant natural. Pentru a nu speria consumatorii, producătorul Danone s-a gândit să înlocuiască denumirea standard E120 cu numele real Coşenilă.

Prigat
Sticla de suc Prigat - ingrediente: colorant: carmoisine = colorat tot cu gândaci.

Ce este, de fapt, COȘENILA?

Coşenila este o specie de gândaci din familia Dactylopius coccus (sau Coccus cacti) ce trăiesc în Mexic, Peru, pe anumite specii de cactuși. Din acești gândaci se extrage un colorant roșu aprins, ce apoi este transformat în coșenilă, carmin sau acid carminic. Producerea colorantului natural se poate extrage doar din gândacul femelă.

Coșenila
Deoarece cererea a devenit tot mai mare odată cu interzicerea de UE și SUA a coloranților sintetici în alimente, în țări precum Mexic sau Australia au luat naștere ferme de gândaci coșenilă.

Cluster de femele

Sub învelișul alb-cenușiu ca de bumbac corpul gândacilor este roșu. Ajunse la maturitate, aprox. 90 zile, femelele sunt recoltate. Sunt ucise prin înecare, iar apoi sunt puse la uscare (artificială sau solară). Când ajung la aprox. 30% din greutate, pot fi prelucrate pentru obținerea colorantului prin strivire sau stoarcere. În funcție de cantitate și alți aditivi, colorantul poate lua mai multe nuanțe de la violet, roșu aprins până la orange. Pentru producerea unui kg de coșenilă sunt necesare aprox. 100.000-150.000 de insecte.

În trecut acest colorant era folosit doar pentru colorarea țesăturilor și de către pictori. În prezent este folosit atât în industria cosmeticelor, cât și în cea alimentară.

În cosmetice, coșenila este folosită în fabricarea rujurilor, pudrelor, lipstick-urilor ș.a.m.d. În industria alimentară este folosită în fabricarea sucurilor acidulate, “naturale” (vezi Prigat) sau orice băuturi ce au la bază “fructe”. De asemenea, se găsește și în mezeluri, salamuri, carnați, carne (vezi produsele Meda), coloranții de ouă, iaurt (Danone-fructe), lapte (Fulga-fructe), produse de patiserie, deserturi, gemuri, gelatină, toppinguri, diverse varietăți de brânză.
\

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu